La ultima reuniune a Grupului de Lucru pentru MacroRegiunea ”Carpatica” – desfășurată în mediul online, în această săptămână – Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru a prezentat beneficiile cooperării prin parteneriate în zona Munților Carpați, la nivelul statelor central și est-europene. Mesajul ADR Centru – transmis celor peste 90 de participanți la eveniment de către directorul general Simion Crețu – a subliniat importanța demersurilor pentru îmbunătățirea cadrului actual de cooperare europeană în vederea dezvoltării durabile a Macroregiunii Munților Carpați, prin realizarea unei Strategii europene de dezvoltare pentru Carpați, având ca model Strategia pentru Regiunea Alpină (EUSALP).

Această reuniune a Grupului de lucru – organizată de reprezentanții Regiunii poloneze Podkarpackie (Subcarpatia) – a urmărit să facă o nouă trecere în revistă a acțiunilor întreprinse de regiunile europene din Munții Carpați, care își propun să coopereze pentru crearea cadrului instituțional în vederea dezvoltării durabile, prin valorificarea tradițiilor locale și atragerea de fonduri europene. La eveniment au participat reprezentanți ai unor regiuni din Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria, precum și din România, dar și oficiali europeni de rang înalt, întâlnirea fiind coordonată de Președintele acestui grup din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) – domnul Władysław Ortyl, Mareșalul Regiunii Podkarpackie.

În cadrul videoconferinței au avut intervenții atât domnul Maciej Lang, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Polonia în România, cât și europarlamentarul român Siegfried Mureșan, în timp ce domnul Apostolos Tzitzikostas, președintele Comitetului European al Regiunilor, a sumarizat activitățile derulate la nivel continental pentru dezvoltarea regiunilor europene, în special în anul dificil care s-a încheiat, subliniind importanța realizării strategiilor macroregionale pentru dezvoltarea durabilă a Europei. Din România, mesaje de susținere pentru dezvoltarea acestei Strategii pentru dezvoltarea arealului montan din Carpați au venit din partea domnilor Gheorghe Flutur, Președintele Consiliului Județean Suceava și Doru Alexandru Lazăr, vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș.

De la nivelul Regiunii Centru s-a reliefat poziția exprimată de domnul Adrian Teban – primarul orașului Cugir, vicepreședintele Asociației Orașelor din România și membru în cadrul CoR, implicit și al Grupului de lucru pentru Carpați. Acesta a vorbit despre importanța atragerii de fonduri pentru dezvoltare, atât prin fonduri disponibile în cadrul Planului Național de Recuperare și Reziliență, cât și prin viitoarele programe operaționale finanțate în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională. Domnul Teban a subliniat importanța dezvoltării turismului, a reiterat interesul comun pentru reducerea emisiilor poluante și prezervarea biodiversității, la nivelul întregului areal carpatin, și a insistat pe condițiile esențiale privind dezvoltarea unitară a zonei, ținând cont de punctele comune ale tuturor regiunilor și statelor din zonă.

„În urmă cu un an, la Brașov, noi și partenerii noștri polonezi din Regiunea Podkarpackie am discutat despre problemele comunităților din zona Munților Carpați, necesarul de investiții, oportunitățile și provocările dezvoltării durabile a zonei montane. Concluzia noastră a fost că este important să demarăm realizarea unei Strategii pentru Regiunea Munților Carpați. Este foarte bună această inițiativă a CoR, organism european în care Regiunea Centru are cinci, din cei 16 membri ai delegației românești: Președinții județelor Harghita și Sibiu, precum și primarii reprezentând municipiul Sfântu Gheorghe, orașul Cugir și comuna Ciugud, din Alba.

Subliniez că forul nostru deliberativ regional – respectiv Consiliul pentru Dezvoltare Regională Centru – a susținut înființarea, la Brașov, a Biroului Platformei de Coordonare a Turismului Durabil din cadrul Convenției Carpatice. În plus, CDR Centru a aprobat, în unanimitate, Apelului comun pentru îmbunătățirea cadrului actual de cooperare europeană în vederea dezvoltării durabile a Macroregiunii Munților Carpați. În cadrul reuniunii Grupului de lucru pentru Carpați din cadrul CoR am precizat că beneficiile adoptării unei Strategii a Uniunii Europene pentru Regiunea Carpatică includ posibilitatea creării unui cadru politico-instituțional care ar putea răspunde mult mai bine nevoilor specifice acestei zone, pe baza unei viziuni strategice pe termen lung.

Mesajul nostru, de la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru, este foarte clar: ne dorim să ajungem la o poziție comună la nivel european, din partea tuturor statelor carpatice, pentru dezvoltarea durabilă a zonei Munților Carpați și sperăm ca, în cadrul viitoarelor reuniuni ale Consiliului European, liderii statelor membre să poată iniția un demers prin care Comisia Europeană să demareze elaborarea Strategiei de dezvoltare pentru Munții Carpați, benefică tuturor statelor central și est-europene, care au posibilități relativ limitate de cooperare, în special în limita estică a Uniunii Europene”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

Alba Iulia – 12.02.2021

Informații de background

• În urmă cu un an – la Brașov – ADR Centru a organizat ”Reuniunea internațională de lucru privind pregătirea proiectelor pentru dezvoltarea zonei montane din Regiunea Centru”, în cadrul căreia reprezentanții Regiunii Podkarpackie din Polonia și reprezentanții Regiunii Centru din România, alături de reprezentanți ai guvernelor român și polonez, au discutat despre posibilitățile de intensificare a acțiunilor de la nivel național și regional, în vederea creării și susținerii unor instrumente  adecvate dezvoltării durabile a Regiunii Carpatice.
• În cadrul acestui eveniment, peste 40 de experți români și străini au dezbătut problemele comunităților din zona Munților Carpați, necesarul de investiții, oportunitățile și provocările dezvoltării durabile a zonei montane, în concordanță cu obiectivele ambițioase ale Uniunii Europene și în concordanță cu necesitatea recuperării rapide a decalajelor de dezvoltare față de celelalte regiuni europene. De asemenea, între cele două regiuni s-a semnat o declarație comună de sprijin reciproc în vederea obținerii de sprijin european pentru dezvoltarea regiunilor carpatice.
• În trimestrul II din anul 2020, acest Apel comun a fost însușit prin hotărâri ale decidenților de la nivel local și de către reprezentanții comunităților din cele două regiuni europene, consfințind astfel voința și doleanțele acestor regiuni care totalizează o populație de peste 5 milioane de locuitori. În vara anului trecut, ADR Centru a continuat activitatea de susținere a acestui parteneriat și a transmis președintelui Comisiei Europene, președintelui CoR, Reprezentanței Comisiei Europene în România și Guvernului României, Declarația Comună semnată de către cele două regiuni din arealul Munților Carpați, prin care s-a stabilit că, pentru o dezvoltare durabilă a zonei montane Carpatine, este nevoie de o viziune strategică și o coordonare mai bună a diferitelor politici și programe sectoriale la nivel regional. Acestea pot fi corelate prin crearea cadrului favorabil care să aibă în vedere întărirea cooperării între statele, regiunile și comunitățile din Munții Carpați și care să faciliteze implementarea de proiecte de dezvoltare cu o acoperire teritorială largă. La aceste deziderate ar trebui să răspundă adoptarea de către Uniunea Europeană a unei Strategii pentru Macro-Regiunea Carpatică, prevăzută cu o componentă financiară adecvată, care să răspundă nevoilor multiple de dezvoltare ale acestei macro-regiuni.
• Munții Carpați acoperă 190.000 kmp, ceea ce îi face al doilea cel mai mare lanț muntos din Europa, după Alpi, și reprezintă căminul pentru o populație de aproximativ 68 milioane locuitori. Acești munți se întind pe 7 țări, cel mai mare procent fiind în România 53%. Carpații Românești cuprind 3 diviziuni: Carpații Orientali, cei Meridionali și Carpații Occidentali. Aflați pe teritoriul a 27 județe, aceștia ocupă o suprafață de 66.300 kmp, ceea ce înseamnă 27,8% din teritoriul țării, lungimea totală a arcului carpatic românesc depășind 910 km. Numărul aşezărilor urbane din arealul Carpaților Românești – fiind inclusă și  Depresiunea Transilvaniei – este de 64 (cu o populație de aproximativ 1,5 milioane de locuitori), iar cel al așezărilor rurale în jur de 2500. Problematica protejării patrimoniului natural și a celui cultural, pe de o parte și exigența dezvoltării durabile a Carpaților și ameliorarea condițiilor de viață ale locuitorilor din comunitățile carpatice, pe de altă parte au scos în evidență necesitatea colaborării internaționale pentru atingerea acestor obiective.
• În ultimii ani, reprezentanții autorităților publice județene și locale din Regiunea Centru au inițiat și au fost implicați în diverse proiecte care facilitează implementarea obiectivelor Convenției Carpatice. Statele semnatare ale acestei Convenţii sunt: Republica Cehă, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă, Ucraina şi Ungaria. Convenţia Carpatică a creat cadrul general de cooperare între statele semnatare pentru diverse domenii de reglementare, precum: conservarea biodiversităţii, amenajarea teritoriului, managementul resurselor de apa, agricultură şi silvicultură, transport, turism, industrie şi energie. Convenția Carpatică nu are ca obiectiv realizarea unei Strategii de dezvoltare a regiunilor europene din Munții Carpați. Un astfel de document programatic ar putea permite realizarea de proiecte cu o acoperire teritorială mai largă – pentru dezvoltarea transportului durabil, amenajarea de trasee turistice trecând prin mai multe state carpatice, proiecte ce vizează protejarea biodiversității – întărind cooperarea între statele, regiunile și comunitățile din acest areal montan.
• În acest moment, poziția oficială a Comisiei Europene subliniază că o nouă strategie macro-regională este un pas major care ar trebui să țină seama de concluziile Raportului Comisiei privind valoarea adăugată a strategiilor macroregionale. Decizia privind inițierea unei noi strategii macroregionale a UE trebuie să provină de la Consiliul European, reprezentat de liderii statelor Uniunii. Această decizie trebuie să fie fundamentată pe o cerere înaintată în comun de statele membre în cauză iar, până în acest moment, Republica Cehă, Moldova, România și Serbia nu s-au alăturat “Declarației de intenție de a crea Strategia macroregională a Uniunii Europene pentru Regiunea Carpatică”, semnată în septembrie 2018 de Ungaria, Polonia, Slovacia și Ucraina.